La azions di ativisć ova dat n cuntribut fundamentel per na miëura autonomia

I ani cincanta y sessanta dl secul passà ie te Südtirol restei tla memoria per gauja de de plu tentatifs de pertënder l dërt de autodeterminazion per la populazion de rujeneda tudëscia y ladina de Südtirol dal Stat zentrel talian.

Bele ai 17 de nuvëmber 1957 fovel stat na gran ancunteda de 35.000 südtiolesc sun Ciastel Sigmundskron, pra chëla che l dut. Silvius Magnago, l sëurastant cun carisma dl partit “Südtiroler Volkspartei SVP” y plu tert Sëurastant de Südtirol per truep ani, ova fat l apel, a inuem dla populazion de Südtirol, al Guviern de Roma, de tenì ite la “Acurdanza de Paris” per Südtirol dl 1946. Ël petendova che la imigrazion da regions dla Talia dl, la truepa represcions, provocazion y descriminazions contra i zitadins y la zitadines de Südtirol fine via.

Nce do chësta azion pazifica y costrutiva ududa da duta l’Europa y la tratatives unides a se l dé daldò danter Österreich y la Talia per tò y jì la tenscions ne ti univa l Guviern de Roma nia ancontra ala pertendudes.

Sun na tela ulova l “Befreiungsausschuss Südtirol-BAS” cun azions miredes auzé ora la situazions devetedes nia plu da tenì ora cun na “strategia de dé de pitli ponc” (Sepp Kerschbaumer). I mesuns cris ora fova de plu atentac a bëns dl Stat y contra simboi materiei dl pudëi fascist de dant.

I mumënc plu mpurtanc fova i truep atentac tla nuet dla dumënia de Cuer de Gejù dl 1961 y n valgun atentac ti ani daldò che fajova rujené sëura dut l mond, ma che ova nce purtà l pudëi dl Stat a tò pruvedimënc ora de mesura contra chëi che fova de gauja tres maltratamënc y straufonghes de perjon nia pruporziunedes.

Sëuraprò fova i cumbatënc per la lidëza y cun ëi duc i tirolesc che jiva pea cun l cuer unii umiliei, ajache i autëures de si maltratamënc zënza scrupui, fova nia mé unii detlarei inuzënc dala sunieria de Trënt, ma sëuraprò ti univel mo fat la festa per trëi dis a Roma y ëi ova giapà na uneranza y na promozion.

I ativisć di ani sessanta dl secul passà ne n’ova nsci nia arjont si fin, la reunificazion dl Tirol tres l’autodeterminazion per Südtirol, ma dal’autra pert se ova per gauja dla azions la senteda generela dla UNO dat ju cun Südtirol.

La tratatives restedes fërmes danter Österreich y la Talia per n miuramënt dl’autonomia che fova bele te Südtirol fova inò unides tëutes su. Da pert dl Guviern de Roma fovel unì metù su la “cumiscion di 19”. Chësta laurova ora pruvedimënc cuncrec per na miëura autonomia te Südtirol. Chësc “Paket” ie ala fin jit n droa dl 1972 coche “Statut d’autonomia nuef”.

Chëi che ova vivù sun si pel i tëmps riei y turbulënc che vën documentei te chësta mostra, ne dubitea nianca n puech che i ativisć di ani sessanta dl secul passà tres si ntervënc fac cun cuer y ana y si sacrifizies ova dat n cuntribut fundamentel per arjonjer chësta autonomia nueva, de cualità dassënn miëura. L dërt de autodeterminazion per pudëi arjonjer na reunificazion de nosc raion cun l raion de Tirol y Österreich ne ti ie nia unì dat ai südtirolesc y ala südtiolejes.

La pitla mostra “BAS – Vitimes per la lidëza” auza ora l mpëni y la pëines di cumbatënc per la lidëza de Südtirol di ani sessanta dl secul passà y de si families.

I tòc metui ora à l cumbatënt per la lidëza Sepp Mitterhofer cris adum per l Südtiroler Heimatbund, n vaguni ie mprësć de privac y dl Tiroler Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch. L Südtiroler Heimatbund cun si sëurastant Roland Lang y l sëurastant d’unëur Sepp Mitterhofer à dat l mpuls per l museum. L storich dl militer Oberst mag. dut. Hubert Speckner à fat i tesć cun si fëna mag. Sylvia che à nce urganisà la mostra y la à fata su cun la firma DP-art (Persenon). La grafica ie de Effekt! GmbH (Neumarkt).

N rengraziamënt ti va ënghe al patron de cësa dut. Dieter Waldthaler che fova nstës n testemone di ani sessanta dl secul passà!

Dut. Bruno Hosp
Cunselier provinziel a.D. y portausc dl Cunsëi dla mostra