L “Südtirol-problem”

nuvëmber 1918

“Österreich-Ungaria” stancià ju y sfinà tumova ndalauter. La majera pert dla trupes nia tudësces se n fova mucedes dala front per jì a cësa te si Stac nazionei, mpermò nasciui. Aldò dla cundizions de armestize, metudes dant dala Talia, ova la trupes de “Österreich-Ungaria” messù se tré zeruch do la linia dl Prëner. La trupes talianes ova fat sie Südtirol cun la anescion ai 10 de utober 1920, zënza messëi cumbater. Chësta anescion vën mo ncuei ududa y festejeda coche vënta de gloria dla Talia. Ades 230.000 tirolesc ruva pra la Talia, 300.000 resta pra Österreich.

24 de auril 1921 – “Bozner Blutsonntag”

Fascisć talians ti fova sautei ite a na defileda n ucajion dla fiera d’ansciuda, stlupetan y trajan granates a mesa la jënt. 50 südtirolesc fova unii ferii y l maester Franz Innerhofer fova unì mazà.

28 de utober 1922 – Marcia sun Bulsan

I fascisć fova ruvei al pudëi tla Talia.

1923 nchin al 1939 – “Mesures” per la talianisazion de Südtirol

Ettore Tolomei planificadëur fascist per mudamënc radicai y nventëur di toponims talians tl Südtirol ova cunedì ai 15 de lugio 1923, tl teater de Bulsan sun ncëria dl “duce” Benito Mussolini, n prugram de talianisazion dl Südtirol, che fova riesc unì metù n droa.

1939 – La “Opzion”

I südtirolesc ova, aldò de na acurdanza danter Hitler y Mussolini, da fé na “Opzion” danter zitadinanza tudëscia o taliana. La alternativa da temëi fova: pierder si ncësa o pierder si vester tirolesc. Zirca 74.500 südtirolesc se n fova jic cun gran duel da si luesc y si cëses. Aldò de informazions melsegures ëssa i “Dableiber” messù jì a sté tl sud dla Talia.

1943 – “Operationszone Alpenvorland”

Do l mudamënt de acurdanza dla Talia y la sovranità tudëscia sun Südtirol cun la “Operationszone Alpenvorland” fovel unì fermà la emigrazion. Tl prim ova la populazion tudëscia de Südtirol na gran legrëza, canche i saudeies tudësc ruvova adalerch. L semiova che la deliberazion dala uprescion fascista fossa fineda via. Nce de “Umsiedlung” di südtirolesc da si ncësa te autri raions dl “Reich” ne n’univel nia plu rujenà. Ma la speranzes per n miëur daunì ova mé durà puech.

1945 – Restaurazion dl fascism te n guant democratich

Bele inò se ova la Talia metù per tëmp y ëura dala pert de chëi che ova venciù, pudan pië do nsci dai aleac Südtirol coche pest de cunselazion per l desćiaut abù de avëi perdù la colonies dl’Africa, la costa dla Dalmazia y la majera pert dl’Istria. L ann 1945 ne n’ova nia judà pea a fé nascer n spirit democratich nuef te Südtirol. L guviern democristian sota Alcide De Gasperi ova l fin de mantenì Südtirol a uni maniera sota la denuminazion taliana.

L democristian De Gasperi ova bele tl 1923 de persona dat l sustëni che i fascisć ruve al pudëi. Do che la viera fova fineda mudova idea truepa persones, che ova dant da nfé cun i fascisć, deventan democrac y “democristians”, fajan pert dla “Democrazia Cristiana (DC)”. Danter chisc fova i plu cunesciui Giovanni Leone, Amintore Fanfani, Fernando Tambroni, Giulio Andreotti, Paolo Taviani y Giacinto Bosco.

Na funzion particulera ova abù tla Talia de do la viera l Minister dl intern dla DC Mario Scelba, che ova scumencià a urganisé na malterjeda sterscia contra l muvimënt per la ndependënza tla Sizilia y contra revoltes comunistes se nuzan de fascisć de mestier pra la malterjedes di śarei via. Scelba univa sustenì tla provinzies dai Prefec, i reprejentanc de Roma. Mo tl 1960 fova 62 di 64 Prefec de prim livel y duc i 241 Vizeprefec vedli fascisć. Duc i 135 Cuestores (Presidënc dla polizai tla provinzies) y i 139 Vizecuestores fova nce fascisć da dant. ^[1]

Fascism nuef te Südtirol y imigrazion prugrameda

Tò ora ti ani 1945 y 1946 i fascisć da ufizies dl servisc publich ne fova defin nia unì fat. I funzioneres fascisć fova te si gran maiuranza unii riabilitei o tenii te si ncëries dala cumiscions metudes su aposta y chësc dantaldut tla giustizia. Südtirol deventova n luech segur per fascisć che messova te d’autra provinzies avëi tëma che si passà unissa descurì. Leprò univa truep muciadives dala Dalmazia, dal’Istria y dala puera regions dla Talia dl sud, che univa judei dal Stat per unì a sté te Südtirol. La persones che univa da oradecà pudova riesc pië do cuatieres soziei, che univa fac su dai milesc, ma ulache i südtirolesc pudova me n giapé zirca l 6%. Riesc giapova chëstes nce stieres tla aministrazion publica o privata che univa dates ora dai ufizies dl lëur y che ti univa neghedes ai südtirolesc. Perchël ova messù truep südtirolesc se n jì da cësa, 7.000 mé tl ann 1959. Sëuraprò cuntrastova o ne lasciova Roma nia pro, coche l fova unì fat ora tl 1946 tla “Acurdanza de Paris”, l unì de reviers de 75.000 südtirolesc che se n fova jic dl 1939 cun la “Opzion”. Mé 20.000 nchina 25.000 fova ruvei de reviers per gauja de chësta politica. L fin dla strategia dl 51% fova chël de arjonjer l plu riesc che la jiva na maiuranza taliana te Südtirol y de pudëi refudé nsci scumenciadives de autodeterminazion.

N cuntrat sfauzà

Al Bundeskanzler Leopold Figl ti fovel unì sëurandat pra na manifestazion a Dispruch, ai 22 de auril dl 1946, 155.000 sotscrizions de südtirolesc de rujeneda ladina y tudëscia, belau duta la populazion adulta de Südtirol. I südtirolesc ova sotscrit la ressoluzion ulache l fova scrit: „L ie nosc dejidere y nosta ulentà che nosc Südtirol vënie metù adum dal Prëner nchin a Salurn cun Nordtirol y cun Österreich”. La dumanda de “Österreich” per la autodeterminazion y de giapé inò Südtirol fova unida refudeda. Ai 5 de setëmber fovel pona unì sotscrit, sun druch di aleac, la acurdanza danter i doi ministri Karl Gruber y Alcide De Gasperi, che ti cunzedova ala “Provinzia de Bulsan” y ai chemuns cun doi rujenedes dla Provinzia de Trënt (chisc fova i chemuns dl Unterland che fova ruvei ntan l fascism sota la Provinzia de Trënt) na autonomia de pudëi fé leges sies y de aministrazion. Tl prim Statut de autonomia dl 1948 univa la autonomia mé data ala Region Trentin-Südtirol. Chësc jiva contra la ulentà di südtirolesc che univa sotmetui da na maiuranza taliana. Chësc suzed mo ncuei tl Cunsëi regiunel.

L ie n “Todesmarsch”

La Talia “democratica” jiva inant cun si politica fascista de fé unì adalerch jënt fulestiera. L ann 1910 vivovel 2,92% talians te Südtirol, nchin al 1953 fova jita su la perzentuela n cunfront ala populazion ntiera al 33,55 %. La politica univa fata fajan su cuatieres che univa mé dac ai talians. Dal 1946 al 1956 fovel unì frabicà su a Bulsan 4.100 cuatieres y de chisc n ova giapà i talians 3.854 y i südtirolesc mé 246. L reprejentant de prestige dla grupa de rujeneda tudëscia, l preve y publizist Kanonikus Michael Gamper, scrijova ai 28 de utober dl 1953 tla zaita “Dolomiten”:

„Che nosc popul devënta mendranza te si ncësa, chësc svilup va inant. Milesc y milesc ie ruvei adalerch da d’autra provinzies dal 1945 incà te nosc Südtirol, do che l fova unì stlut ju la ‘Acurdanza de Paris’, y d’auter cont ne ti iel nia unì cunzedù a milesc de nosc cunzitadins, che ova optà per jì oravier, che i posse unì de reviers. …L ie n ‘Todesmarsch’ per nëus südtirolesc, sce tl ultim mumënt ne vëniel nia docà la salvëza.” ^[2]

Prim atentac dla grupa “Stieler”

Da setëmber 1956 a jené 1957 fovel unì fat da na grupa de ëi jëuni, ntëur a Hans Stieler y a si doi fredesc, atentac desmustratifs per ti fé cunëscer ala minonga publica te Europa cie che l suzedova te Südtirol. Hans Stieler y si cumpanies fova unii śarei via y malterjei cun mesuns adurvei ntan l fascism.

Nasciuda dl “Befreiungsausschuss Südtirol-BAS”

L marcadënt de Frangart Sepp Kerschbaumer ova metù su, n sucrët y deberieda cun d’autri patrioc, l “Befreiungsausschuss Südtirol-BAS”. Tl prim univel mo prutestà cun mesuns pazifics, cun julantins, lëtres zirculeres y scrites. Canche l minister dl lëur Giuseppe Togni ova pona detlarà de fé su a Bulsan 5.000 cuatieres per jënt unida da oradecà, ova la “Dolomiten” publicà ai 16 de utober 1957 na prutesta cun n majer titul sun la prima plata cun chësc cuntenut: „Das Deutschtum in Bozen völlig abgewürgt – Rom scheut keine Gelder, um neue Italiener anzusiedeln.” Ai 17 de nuvëmber 1957 ova prutesà 35.000 südtirolesc pra na gran manifestazion sun l Ciastel Sigmundskron. Silvius Magnago pertendova te si rujeneda sota l leitmotif “Los von Trient” na drëta autonomia per Südtirol y Sepp Kerschbaumer spartiva ora julantins dl BAS, ulache l fova scrit:

„Südtirolesc! Mo mei, da belau 40 ani incà de pudëi talian ne fova nosc popul te na situazion tan periculëusa. Cie che l ne ti ie nia garatà te 20 ani al fascism cun mesuns viulënc de uprescion, à la Talia democratica arjont te belau 10 ani. Nce sce on la ‘Acurdanza de Paris’! Mo 10 ani de pudëi democristian te Südtirol y i à arjont cie che i se à tëut dant coche obietif: de strënjer i südtirolesc te na posizion de mendranza …. Südtirolesc! L ie cin menuc dan la dodesc …. Südtirol descëidete! Njenieve ca per la batalia! Ala batalia per nosta ejistënza. La va dl vester o dl nia vester de nosc popul! La va dla ejistënza de nosc mutons y nepoc! Liedesc ulons inò vester te nosc ncësa, liedesc coche nosc antenac l fova per 1.000 ani tl Südtirol tudësch!”

La populazion ova tëut pea truepa tofles ulache l univa pertendù la autodeterminazion y la lidëza. Magnago ova mandà l di do te n comunicat stampa n apel de viers de Roma che dijova nsci: „Chëi che ne n’uel for mo nia udëi ite ne daussa nia se fé marueia, sce la pazienza dl popul vën mancia!”

Sistems fascisć de uprescion

Te Südtirol messova la populazion tenì ora tresora represcions, la univa cuineda y slauderneda ora. Grupes fascistes dramova y desturbova ancuntedes dla populazion tudëscia. Sëuraprò metova la giustizia taliana n droa te na maniera sciorfa la despusizions de represcion dl “Codice Rocco” che valova mo te chëi ani. Pruibì fovel sibe depënjer la terles cun i culëures dla bandiera dl Tirol che taché ora la bandiera. L univa ënghe fat pruzesc per “vilipendio” ulache südtirolesc univa cundanei per avëi ufendù l pudëi dl Stat y la “nazion taliana”. L popul messova unì chità ju y de chësc se cruziova dantaldut la “forzes dl orden”. Canche l univa metù ai 21 de fauré 1960 do mëssa, tla dlieja de Bulsan na gherlanda n unëur dan l monumënt dl cumbatënt per la lidëza dl 1809 Peter Mayr y ciantà la ciantia de Andreas Hofer, ova la polizai “Celere” scumencià a dramé chëi che fova iló. N valguni fova unii śarei via, tachei ju cun ciadëines y cundanei dala sunieria a straufonghes de perjon cun la cundizionela.

“Der Knüppelsonntag”

Canche l univa metù ai 21 de fauré 1960 do mëssa, tla dlieja de Bulsan na gherlanda n unëur dan l monumënt dl cumbatënt per la lidëza dl 1809 Peter Mayr y ciantà la ciantia de Andreas Hofer, ova la polizai “Celere” scumencià a dramé chëi che fova iló. N valguni fova unii śarei via, tachei ju cun ciadëines y cundanei dala sunieria a straufonghes de perjon cun la cundizionela.

Ansciuda 1961 – la scritura de fuech su per parëi

Do che Österreich, coche “Schutzmacht” de Südtirol, fova jit dan la UNO, arjunjan la ressoluzion nr. 1497 di 31 de utober 1960, che ti cumetova ala Talia y a Österreich de nvië via tratatives, minova Roma for mo de ne messëi nia fé cunzescions y la tratatives univa trates n lonch. L “Befreiungsausschuss Südtirol-BAS”, sota la direzion de Sepp Kerschbaumer, fova dla minonga de messëi ti fé al savëi al mond l problem de Südtirol cun azions spetaculeres. I uemes dl BAS, la majera pert pitli paures, lauranc y pitli marcadënc, se njeniova ca cun l aiut de cumpanies de Österreich. Ntant se ova l BAS urganisà nce te Österreich. I cumpanies de Österreich giapova scioldi, esplojif y nce ermes per se defënder. Cursc per fé sauté tl aier univa urganisei te Nordtirol. Un di sustenidëures plu atifs fova l marcadënt de Dispruch Kurt Welser, dassënn bon de jì a crëp y gran patriot tirolesc. Nce i politicri de Österreich, coche l Minister per i stac fulestieres Bruno Kreisky (SPÖ), y i assessëures de Nordtirol Aloys Oberhammer (ÖVP) y Rupert Zechtl (SPÖ) ma nce d’autra personaliteies cunesciudes fova unides nfurmedes de chësc. Ëi ova dat pro y susteniva i plans di BAS-ativisć che ova l fin de fé mé dann a cosses. Persones ne daussova nia unì danejedes. Te Südtirol fova l Vizesëurastant dla SVP y cunselier provinziel Hans Dietl, i cunselieres provinziei Friedl Volgger, Peter Brugger y n valgun funzioneres dla SVP persones de crëta dl BAS. Si inuemes ne n’univa nia dic dai cundanei canche i univa malterjei. L presidënt dl partit y Sëurastant de Südtirol Silvius Magnago savova plu o manco de chësta scumenciadives, davia che i BAS-ativisć Sepp Kerschbaumer y Georg Klotz ti l ova dit bel bret che i fajova azions de resistënza. Magnago ne n’à do dejeneies de ani nia strità jù chësc, detlaran tl medem tëmp de ti avëi descunsià a Kerschbaumer y a Klotz de fé azions contra la leges. Coche la fova stata o no, ti details ne fova Magnago nia unì nfurmà sun azions dan che les univa metudes a jì. N ulova nia l danejé y mëter n pericul l partit. Tla nuet dai 29 ai 30 de jené ova i ativisć fat sauté l “Aluminium-Duce”, n gran monumënt lascià fé su da Mussolini dan la zentrela dala lectrisc de Pruca. Tl tëmp dl fascism ova chësc monumënt mo la scrita “al genio del fascismo”.

Ai 1 de fauré 1961 ova l BAS-ativist Josef Fontana de Neumarkt cun esplojif zarà ora n busc tla vila de Ettore Tolomei, l senadëur fascist che ova scumencià a mëter n droa la mesures de talianisazion y represcion contra la populazion tudëscia de Südtirol. La cësa de Tolomei fova deventeda n luech de pelegrinaje per nazionalisć. L fova unì fat nce d’autri atentac sun cëses nueves cun cuatieres per talians imigrei.

Na lege per ti tò la zitadinanza taliana dassova unì data pro

Ai 25 de nuvëmber 1959 ti ova trat dant “L’Adige”, organ dl partit “Democrazia Cristiana (DC)” te n articul ai südtirolesc, de avëi cun la pertenduda de na autonomia per Südtirol, nia usservà la “Acurdanza de Paris”. Davia che i südtirolesc che ova optà per l “Reich” tudësch ova giapà tres chësta Acurdanza de reviers la zitadinanza taliana, pudova l guviern talian mëter n droa sanzions contra d’ëi, nsci minova chësta zaita dla DC. Ai 6 de fauré 1961 ova purtà ite n valgun senadëures talians na pruposta de lege tl senat, per ti tò la zitadinanza a zitadins talians che ne se teniva nia ala regules metudes dant dala Republica. La pruposta udova dant che la zitadinanza ti pudova unì tëuta ai südtirolesc cun mesures mé aministratives. La zaita de Roma “Il Tempo”, daujin al Guviern, scrijova che l tò y jì de ënghe mé 10.000 nazisć ëssa pudù chité ju la situazion te Südtirol. L tò y jì de 200.000 südtirolesc ne fossel nia stat de bujën. Ai 27 de auril 1961 fova la pruposta de lege unida data pro tl Senat sun dumanda di senatores dla “Democrazia Cristiana”, l manciova mé plu la apruvazion da pert dla Majon di deputac per fé jì n droa la lege.

L’ultima tratativa sun Südtirol dan la “Nuet di Fuesc” fina via zënza resultat

Ai 25 de mei 1961 ova purtà dant l Minister per i stac fulestieres Kreisky, pra la tratatives sun Südtirol a Klagenfurt, la lege sun la zitadinanza taliana y ti ova dit al Minister per i stac fulestieres talian Segni sun l mus: „L sënn dla populazion de Österreich y de Südtirol devënta tan grant da nia se nmaginé sce chësta lege ëssa da unì data pro. Chësc ulëssa dì, che ai südtirolesc ti pudëssa unì tëuta la zitadinanza cun na sëula mesura aministrativa. Ie ve dije bele śën che chësc messëssa avëi la cunseguënzes plu tragiches … Sce chësta lege vën data pro uniral a se l dé na situazion che dajerà dassënn da cë … Ie ve dije bel bret, sce chësta lege va n droa, ne saral plu deguna tratatives.” Segni ova respundù, astilan ora, che ël ne fova nia cumpetënt coche Minister per i stac fulestieres, ma coche Minister dl intern. Ël minova nce che „chësta lege ne sibe nia na reazion contra i südtirolesc”. Ël cialerà de „ti sté do a puntin ala cossa”. Segni ne se ova n chësc cont nia tëut a dì deplù.

La tratatives fova pona finedes via l medem di zënza resultat, davia che la pert taliana ne fova nia a una de rujené di mudamënc dl Statut de autonomia massa dëibl. N slargiamënt de cumpetënzes per la “Provinzia de Bulsan” fat cun lege dl Stat o lege costituzionela ne fova nia da tò n cunscidrazion, davia che na tel soluzion ne n’ëssa l Parlamënt mei dat pro.

Nsci fova la streda per la “Nuet di Fuesc” marcheda y la scumenciadiva per ti tò la zitadinanza tumova. La Majon di deputac ne n’ova nia plu dat pro la pruposta de lege.

La “Nuet di Fuesc”

Tla nuet dla dumënia dl Cuer de Gejù, dai 11 ai 12 de juni, fovel unì desdrù o dassënn danejà cun cëries de esplojif plu de 40 pei dla lectrisc.

Ai 22 de juni 1961 ova dat ju l Minister dl intern Scelba la relazion sun i danns: 37 pei dla lectrisc tumei ntëur, na zentrela dala lectrisc dassënn danejeda, ot zentreles dala lectrisc fërmes. Dla nuef cundotes dala lectrisc longes restova me doves zënza dann. N valguna frabiches tl raion ndustriel de Bulsan ova messù la dé su o smendrì la produzion. Duta la stazions dla ferata fova fërmes.

Franz Widmann, cumëmber dla direzion dl partit dla SVP, ova fat na descrizion coche l ova vivù la “Nuet di Fuesc” a Bulsan. L fova „n gran tumblamënt tla nuet dai 11 ai 12 de juni 1961. Puech do mesanuet zitrova l raion de Bulsan per belau doi ëura sota la gran esplojions una ndolauter che fajova unì linëusa te n colp la nuet, per la fé deventé puech do scura. Vieresc jiva n flistra, truep abitanc dla zità jiva dala tëma sun streda. L medemo ti autri luesc, dantaldut tla Val Venuesta, tl raion de Maran y tl Burggrafenamt, tla Val de Ulten, tl Unterland. I Südtirol-ativisć ova fat, aldò de cie che i ova dit, n bon lëur”. ^[3]

Dlongia ai südtirolesc ova nce BAS-ativisć de Nordtirol tëut pert a atentac. I ativisć chirova ora, calculan, i posć per fé atentac a na moda che l ne n’unisse nia metù n pericul la vita de persones. Nsci l ova pertendù Sepp Kerschbaumer y si cumpanies y duc fova a una cun chësc. Pra la batalia per la lidëza ne dassova nia regorer sanch.

L di do fovel mpo mo suzedù na desgrazia. L laurant dla stredes Giovanni Postal ova udù pra n lën a Salurn na cëria de esplojif nia sauteda tl aier, davia che l timer fova da defet. Postal ulova to demez la cëria, chësta fova sauteda tl aier y l laurant fova mort.

Situazion particulera, cumando de stlupeté y premies de stlupeté

Cun la “Nuet di Fuesc” ova l BAS arjont si travert politich. L mond cialova sun Südtirol, sun n zënter de cunflit tl cuer dl’Europa. Roma ova mandà te curt tëmp truep carabinieres, polizaies y saudeies te Südtirol che fova deventà nsci n aciampamënt de saudeies. Aldò de sciazedes fovel tlo 40.000 uemes. Sun belau uni cuinto südtirolesc nen fovel un te na uniform. Aldò de n cumando sucrët univel pertendù de stlupeté riesc sun chëi zivilisć che ti ruvova massa daujin a nfrastrutures publiches.  Dl cumando ova la jënt permò sapù canche i doi südtirolesc Josef Locher y Herbert Sprenger fova unii mazei, un dlongia a Sarnthein y l auter a Mals. Ai 28 de juni 1961 ova l secreter de Stat Josef Gschnitzer dat la nutizia che ai saudeies talians ti univel mpermetù na premia de 20.000 lires y 14 dis de feries per uni “terorist” mazà.

Malterjedes y mort

L Stat talian se njeniova ca per na “soluzion” dl problem:

L Minister dl intern democristian Mario Scelba ova do la “Nuet di Fuesc“ spustà na grupa de carabinieres, cric ora tl sulentum de casermes, sun l Monte Bondone. L fova 200 uemes te 80 mesuns de trasport y 20 cians che fova unii mandei a n curs speziel. Do n mëns ova pudù i carabinieres se n jì da ilò y fova unii spartii su tla casermes de dut Südtirol.

N mëns do la “Nuet di Fuesc” fovel unì arestà a Laas l maior di scizri Franz Muther. Tla caserma di carabinieri fovel unì malterjà nchin che l ova dit i inuemes de si cumpanies. Depona fova chisc unii śarei via y malterjei, danter chisc l maior di scizri Jörg Pircher de Lana y Sepp Kerschbaumer. Persones dl post y datrai turisć audiva sciautrii l briamënt di malterjei tla casermes di carabinieres.

For deplù persones univa śaredes via. Nchin ala fin de setëmber 1961 fovel unì śarà via plu de 140 persones. Canche les univa damandedes ora univel adurvà mesuns de tortura. Cuinan ti dijova i maltratadëures ala vitimes che i ova giapà dal Minister dl intern “carta bianca” de pudëi fé cie che i ulova.

La metodes metudes n droa, danter chëstes chëles dla “cassetta”adurveda per cumbater  la mafia, fova spaventëuses y documentedes drët bën te truep protocoi dla vitimes. L Sëurastant de Südtirol Silvius Magnago ova giapà te chëi dis da truep perjunieres relazions sun malterjedes, ma per rejons politiches ne n’ovel fat nia y nsci ova chisc pudù jì inant. Per gauja de malterjedes fova morc i südtirolesc Franz Höfler, Anton Gostner y l fundadëur dl BAS Sepp Kerschbaumer. D’autra vitimes fova daldò per l rest dla vita amaledes y n valgunes fova mortes massa abenëura.

Umiliazions per i malterjei

Do che da pert dla politica ne fovel unì fat nia, nce sce l fova ruvà ora dla perjons desëines de lëtres di malterjei, ova 44 śarei ite de Südtirol dat sëura per tortura 21 carabinieres cunesciui per inuem. Mé set plures fovel unì tratà dala suneria y 10 carabinieres che ova malterjà fova ruvei l ann 1963 dan l giudesc a Trënt. A duc i autri ti fovel unì cunzedù la amnestia. Te n prozes giuridicamënter suspet fova doi carabinieres unii cundanei, ma riesc do ovi giapà la amnestia y d’autri ova giapà l’assoluzion. Daldò ti fovel unì dat udienza a Roma dal cumandant di carabinieres, l general y daldò deputat dl Parlamënt Giovanni De Lorenzo. Da chësc fovi unii laudei y unerei per si mpëni y n pert nce auzei de livel.

L gran Südtirol-pruzes de Milan

Ai 9 de dezëmber 1963 ova scumencià tla sunieria de Milan l pruzes contra 94 südtirolesc. Chësc fova deventà na desmustrazion contra la politica taliana davia che i acusei dajova pro si azions y metova la Talia politicamënter, moralmënter y per i dërc dla persona sun l banch di plurei. Sepp Kerschbaumer ti ova damandà al Presidënt dla sunieria: „Ie ulësse damandé sce la Talia, che damanda la autoderminazion per Triest, à na rejon de straufé i südtirolesc per la medema pertenduda.”

Kerschbaumer mustrova su n cheder tler dla azions politiches dl stat talian y di dërc giuridics di südtirolesc: „Sce l stat talian ti ëssa cunzedù ai südtirolesc la rejons che ti spitova, pona ne fossa chësta tragedia nia suzeduda y nëus fussan restei a cësa pra nosta families.” Bel bret cuntova i acusei dla malterjedes che i ova messù patì. Chësc pruzes ova nce mudà la minonga dla jënt te Deutschland, Österreich y n pert nce tla Talia. Te Europa scumencioven a udëi ite l Südtirol-problem. I giudizies dassënn dures fova roc ora ai 16 de lugio 1964, do belau 8 mënsc de udienzes, la proa che i acusei ova tucà sot l Stat talian.

L fova unì fat mo d’autri pruzesc, pra chëi che Roma fova sun l banch di plurei.

La batalia per la lidëza sforza su na soluzion politica

N valgun cumbatënc per la lidëza ne fova nia unii piei do i truep aresć. D’autri ova pudù mucé l ultim menut sëura l cunfin ora te Österreich. Danter chisc fova l maior di scizri Georg Klotz (1919-1976) de Walten te Passeier, l ufezier di scizri Luis Amplatz de Bulsan-Gries (1926-1964) y i “Pusterer Buben” (vulgo “Puschtra Buam”) Siegfried Steger, Sepp Forer, Heinrich Oberlechner y Heinrich Oberleiter. Chisc fova mucei te Österreich y ruvova te cërta ucajions da sëui o cun cumpanies de Österreich sëura l cunfin ite per jì inant cun si batalia. I jiva, do avëi audì dla malterjedes, armei y zënza bazilé a cumbater; miec murì te n stlupetamënt che ruvé tla mans di maltratadëures. L univa a se l dé mo d’autra azions cun ermes, ulache l fova vitimes pra la forzes armedes talianes.

Te Südtirol univel inò su grupes de resistënza dl BAS nueves, canche n minova che l fossa unì desdrù. De giapé do esplojif da Österreich, de chësc se cruziova l cumponist y prufessëur de Dispruch Günther Andergassen che fova deventà atif al post de BAS-ativisć de Österreich plu cunesciui publicamënter, fajan nstës atentac. D’ansciuda dl 1964 fovel per tradimënt capità tla mans di carabinieres. A crì ora i mesuns ne se fajova l Stat talian nia de gran pensieres. L fova for inò unì fat aresć nueves cun tortures aricëules y straufonghes autes te de gran pruzesc. L univa malterjà inant zënza bazilé davia che i repunsabli dla politica de Österreich y Südtirol scutova per rejons de politica dl intern y internazionela. La lëtres di piei, te chëles che l univa cuntà dla malterjedes y purtedes n ascundon ora de perjon, univa tenides sucrëtes per ne desturbé nia l tlima de dialogh cun Roma.

Na pert particulera ova abù i servijes sucrëc talians. La regules de n Stat de dërt ti fova fulestieres. Luis Amplatz fova unì mazà ntan che l durmiva tla nuet di 7 de setëmber 1964 te n tublà sun la Brunner Mahdern te Passeier, da n assassin nciarià dal servisc sucrët talian SIFAR (daldò SID, SISDE, SISMI). Georg Klotz fova unì ferì dassënn y ova pudù se salvé, cun si forzes y per miracul, sëura l cunfin te Nordtirol. L assassin Christian Kerbler fova sparì y, sce l ie mo n vita, iel nzaul ascundù.

N jëun, Peter Wieland de Olang, che ne n’ova nia da nfé cun chisc fac, fova unì tenì su ai 24 de setëmber 1966 da na patulia de saudeies ntan che l jiva a cësa do na proa dla mujiga y fova unì mazà, zënza che chësc fat ova abù cunseguënzes per i saudeies. Chësc fat ova udù de plu persones y la nutizia fova nchinamei unida stampeda sun la zaita “Dolomiten”.

Nzidënc bonamënter suzedui, ulache l fova pona unì ferii o mazà saudeies talians, fova unii reprejentei cun mutivazions ora de mesura coche “atentac da maladët” fac da ativisć. Chisc univa cundanei zënza vester prejënc cun straufonghes autes te pruzesc de chëi che l univa rujenà truep. Te un n cajo dassovel vester stat n carabinier vitima de n stritoz privat. Aldò dla reprejentazion data da n si cumpani da dant fova Vittorio Tiralongo ai 3 de setëmber 1964 unì mazà a Aussermühlen do l spinel da n superiëur ntan n stritoz.

Al pudëi dl Stat ne ti fovel nia garatà de fermé la resistënza dl BAS, nchina che n ova abinà cun tratatives na soluzion politica per Südtirol.

Na soluzion politica ne fova nia plu da schivé

L mond uzidentel se aspitova che la Talia metëssa n droa mesures da fundamënt per mëter pesc te chësc raion de cunflit y tan mpurtant per la lianza uzidentela NATO.

Do che ai 4 de lugio 1961 oven messù finé via zënza resultat, cun na nota verbela nia sotscrita da Österreich, la tratatives longes y cumplichedes danter Österreich y la Talia sun l’autonomia, per gauja dla posizion dura de Roma, se ova la situazion, sota l druch di atentac, mudà. L Minister dl intern talian Scelba ova scumencià tratatives diretes cun la Südtiroler Volkspartei (SVP) metan su na cumiscion de tratatives, la cumiscion di 19, de chëla che fajova pert nce l sëurastant dla SVP Silvius Magnago, per crì soluzions per l’autonomia. Te n promemoria per l guviern de Nordtirol y per l guviern de Österreich, tlassificà sucrët, scrijova la diretëura dl Referat Südtirol dut.a Viktoria Stadlmayer ai 18 de agost 1961, puech do i atentac de juni y lugio de chël ann, che da pert taliana: „l dëssa śën vester tlo la despunibltà de marciadé cun i südtirolesc nia mé sun cër ponc, ma de resté tresora n cuntat per stlù ora cun ëi ponc cuntestei. Chësc desmostra che Roma se tol scialdi plu a cuer cie che l ie suzedù da puech te Südtirol che no chël che la zaites uel fé crëier. A Roma ti iel tler che cun i truep aresć ne n’ie la resistënza nia unida rota ma renfurzeda y la manacia de se slargë ora sun pertes dla populazion che la à nchina ncuei refudeda”. ^[4]

La resistënza fova la gauja dl druch internazionel sun Roma

Nce ti U.S.A. fovel alarm pervia dla resistënza te Südtirol y chësc ova judà do a auzé l druch per na soluzion politica dla cuestion de Südtirol y de chité ju nsci n raion zite dla lianza NATO. La “viera frëida” fova ntlëuta ruveda a si pont plu dramatich y pudova te uni mumënt deventé na “viera ciauda”. Tl 1961 fajova su l Guviern dla DDR, sotmetù ai rusc, l mur de Berlin; tl 1962 manaciova l mond, cun la crisa de Cuba, de sbriscé ite tla Terza Viera mundiela, ulache l fova da temëi che n ëssa pudù adurvé ermes atomiches. Tl cajo de cunflit cun i stac comunisć dl’Europa fova per la NATO l raion tla Talia dl nord strategich. Tlo ne pudoven nia avëi n raion da birbl. L reprejentant de Österreich pra la UNO, Franz Matsch, ova fat al savëi ai 29 de agost 1961 che l ambasciadëur di U.S.A. pra la Nazions unides, Adlai Ewing Stevenson jr. ti ova purtà dant che: „Ël à cialà de ti fé capì a Fanfani (Presidënt dl Cunsëi di ministri talian) y a Segni (Minister dl Intern talian) che aldò de si minonga persunela muessen abiné na soluzion a chësc problem, che dà mpaz a n cunzet europeich, tres mesures radicales y che ti va ancontra ai bujëns y nia cun mesa mesures, nsci coche l ti ova cunsià ai franzëusc tla cuestion sun la Tunisia de dé su Bizerta”. ^[5] Österreich fova stat bon dl 1960 de fé dé pro na ressoluzion da pert dla UNO cun chëla che la doi pertes ova giapà la ncëria de traté sun i problems y de abiné soluzions renfurzan l druch internazionel sun la Talia. Ai 13 de setëmber 1961 ova Österreich purtà dant avisa te n memorandum ala UNO che i atentac di BAS-ativisć sfurzova duc de abiné na soluzion politica. „Purtruep”, nsci iel metù tl memorandum de Österreich, ne n’à la tratatives nchina ncuei „purtà degun resultac cuncrec” … Ntant se à la situazion spizà pro … N cont di mpënies zënza suzes de ressolver l problem per tramedoi pertes y tenian cont dla situazion de tenscion te Südtirol se sënt l Guviern de Österreich, coche partner dla ‘Acurdanza de Paris’, tl duvier de se damandé de traté la cuestion pra la senteda generela”. ^[6] 

For canche la tratatives y la cunsultazions tla “cumiscion di 19” se fermova, purtova pro i atentac dl BAS che Roma messova dé su si posizion de tré n lonch la cuestion. A mesa i ani 1960 se ova mudà la situazion: l suzedova for deplù atentac fetri, ulache n ne capiva nia la rejons, cun for deplù vitimes, canche l univa arjont resultac sun druch dl Presidënt dl

Cunsëi di ministri talian Aldo Moro. De chisc ti univa dat la gauja da pert ufiziela taliana ai BAS-ativisć, ma bonamënter fova i cumpunënc dl servisc sucrët talian respunsabli, dantaldut cumpunënc dla urganisazion “stay behind/Gladio”.

Ala fin dla ntraunides fovel unì ora na soluzion per l’autonomia, l “Südtirol-Paket” che fova unì azetà tl ann 1969 cun maiuranza strënta tla senteda dla Südtiroler Volkspartei (SVP). La Talia ova messù cunzeder na autonomia. La Region “Trentin-Südtirol” fova resteda, ma Südtirol “Provinzia autonoma de Bulsan” ova giapà na autonomia lergia. Tl 1972 fovel jit n droa l Statut de autonomia nuef. La grupes de rujeneda tudëscia y ladina ova pudù depierpul miuré si pusizions. I tirolesc tudësc y ladins ti fova nsci stac permez al fascism y ala politica neofascista de snazionalisazion do l 1945, ma cun de gran sacrifizies ala fin da duta la pertes. L ie śën tla mans dla generazions jëunes de jì inant la streda dla lidëza per arjonjer l travert dla autodeterminazion.

La batalia per la lidëza fërma l ruvé adalerch de persones da oradecà

Ai 2 de jené 1965 scrijova la “Salzurger Nachrichten”: „Al mumënt ne n’iel unì adalerch plu deguna jënt da oradecà. Deguni uel jì te n raion ulache l sauta tl aier bombes y l suzed atentac desgrujënc.” La cumpëida di talians te Südtirol fova jita su ti ani cun na imigrazion aviseda: dal trëi percënt pra l’anescion tl 1918 ovela arjont l 36% tl 1960. Duc i sforc de fermé la imigrazion artifiziela aviseda dal Stat cun mesuns politics ne n’ova nia juà. I südtirolesc pudova saurì se fé i conc che cun na imigrazion lineèra fossel unì a se l dé te curt tëmp na maiuranza de talians. La resistënza fata cun forza ova mudà dut. L svilup demografich ova desmustrà che la imigrazion fova unida fermeda. L ann 1971 fova la perzentuela de populazion taliana l 33,3 %, l ann 1981 l 28,7% y l ann 2011 mé plu l 26,5%.

L pudëi dl Stat ne n’ie nia a una

Roma ne n’ova nchina śën mei dat pro che, nce tres la batalia di BAS-ativisć fovel unì fermà la politica de snazionalisazion, de imigrazion y l fova tumà la pruposta de lege per ti tò la zitadinanza ai südtirolesc. Che l Stat adurvova mesuns fetri y de malterjeda, de chësc ne n’ulova Roma nia nsavëi. Nchina ncuei ne se à degun politicher talian metù de zes da chisc delic aricëui di ani sessanta dl secul passà, mo de manco ti ai dat na refata finanziela ai malterjei. Ativisć südtirolesc ova bën giapà dan n valgun ani la “grazia”. I “Pusterer Buabm” y mo d’autri BAS-ativisć che viv te Österreich y Deutschland aspieta mo śën sun na reabilitazion da pert dl Presidënt dla Republica, nce per vel’ fac ulache aldò di documënc a despusizion, ne possi nia avëi gaujes!

Cialan de reviers: la batalia per la lidëza metuda te na stleta lum

La politica taliana y la majera pert di media talians – dantaldut chëi de tendënza neofascista – ova respundù ala “Nuet di Fuesc” marcan i respunsabli coche “pangermanisć” y “nazi”. Na pert di media austriacs y tudësc ova sëurantëut nchina ncuei chësta cualificazions zënza les ejaminé plu avisa. Canche i BAS-ativisć cun a cë Sepp Kerschbaumer ova tl 1964, tl pruzes de Südtirol de Milan, cun si cumpurtamënt da snait, metù sun l banch di cundanei dan sunieria la politica neofascista de Roma y dat na lezion de storia ai reprejentanc dla stampa europeica, ëssa la “prupaganda de nazism” messù finé via. Dan dut l mond fovel ilò unì a lum che i terorisć ne fova nia estremisć cun na ideologia ora dla set mesures, ma persones rëidles ora de n milieu catolich che fova daujin ideologicamënter ala “Südtiroler Volkspartei (SVP) ”, partit plutosc cunservatif. Chisc se dajova da fé coche desperei, per salvé l destin dla grupa de rujeneda y contra na politica fascista dla “Talia democratica”. La prupaganda contra i BAS-ativisć de Österreich fova jita inant da pert dla maiuranza di media talians y de na pert di media de Österreich. N chësc cont se ova fat inant cun articuli sciorfs dantaldut la “Arbeiterzeitung”, organ de partit dla SPÖ. L univa bën dat pro che i uemes dla prima ëura ova tenì ite la regula de cialé sun la vita de persones. La zaita argumentova che plu tert, do la “Nuet di Fuesc”, se n ëssa dut d’autra forzes, dantaldut chëles de man drëta, aprufità dla situazion, metan n pericul la vita dla persones. Chësc univa dit nce sce belau duc i acusei, atachei dala stampa, fova tl 1961 leprò pra la “Nuet di Fuesc” y deberieda cun i cumpanies südtirolesc, coche Luis Amplatz y Georg Klotz per fé atentac te Südtirol. I BAS-ativisć, atachei ideologicamënter ova l merit de ne n’avëi mei dit ora che i politicri sozialisć Bruno Kreisky y Rupert Zechtl tucova pra chëi che ova informazions sun i atentac planifichei dal BAS. Sce nce mé un di ativisć se ëssa lascià tré de l dì ora, pona fossa la sudesfazion stata granda a Roma. Pra l BAS de Österreich fovel leprò persones de duta la grupes politiches, ora che dla man ciancia radicala. L nen fova dal studënt catolich dla “CV-Verbindung” a chël naziunel-tudësch de na “Burschenschaft”, dal funzioner dla lia di paures dla ÖVP al laurant sozialdemocrat. N valgun uemes dl BAS, coche l publizist y etnologh Wolfgang Pfaundler, l prufessëur de Università Dr. Helmut Heuberger y l paur Hans Dzugan, fajova pert dla resistënza antinazista tl tëmp dl terzo “Reich”. L uem dl BAS de Nordtirol, Helmut Heuberger, che ova tenì permez al rejim NS, fova contra desferenziazions danter de “bon” y de “stlet” ativisć dijan: „Dantaldut canche l univa njenià ca la azions tl 1961, pona fova la despunibltà de les fé deberieda de majera mpurtanza che no la descuscions sun ponc de ududa deferënc tla grupa. Ora de uni descuscion fova l obietif chël de judé i südtirolesc y de fé udëi ite tan grieva che fova la situazion … Cie fossel pa stat de davanià sce n se ëssa, cun la defrënza de minonghes, stlut ora l un cun l auter? Chëi che l à purvà n iede cun na tel vagheda, ulache la vita ie ala zibla, chël sà tan puec che ie njeniei a l fé.” ^[7]

Nce a chëi che fova bele unii śarëi via te Südtirol ti fovel drët che la resistënza jissa inant. Tl ann 1966 ova scrit l BAS-ativist Jörg Pircher de Lana na lëtra sucrëta. Te chësc scrit, smughelnà ora de perjon, ti la cumetova Pircher a si cumpanies mo dedora dijan: „L ne resta deguna autra streda che jì inant cun la batalia per la lidëza, nce sce la dura giut, l ie l sëul mesun per se desgatië dala uprescion, de bater l pudëi dl colonialism, de ti mëter brëna al ultimo mumënt ala assimiliazion y de salvé la cultura tudëscia tl sud … Sce l ne garata nia chëst iede ie Südtirol n iede per for perdù y a cie che jiron ancontra, possa mé chël se nmaginé, che ie unì malterjà da chisc maltratadëures.”^[8] 

I cumpanies de Jörg Pircher ova fat inant la batalia nchin al 1969, canche l fova unì abinà la soluzion per l mumënt, chëla dl “Paket”. Che n valgun jurnalisć i cuinova y metova ite te si reportajes la ideies y i ponc de ududa di talians, ti dajova manco da cë che no l pericul de mort, de n daunì prufesciunel melsegur y l manacë de unì śarei via y maltratei. Truep jurnalisć ti trajova dant ai BAS-ativisć che si azions fova dut auter che de utl, ma de dann; cun si atentac ëssi fat jì ala nia l dërt ala autodeterminazion.

N studio plu avisa y na nterpretazion plu sota di documënc sun l “Südtirol-problem” nes mostra n cheder cuntrer; zënza l mpëni di BAS- ativisć y zënza la ntraunides politiches internes y internazioneles che si azions ova muet, nchin ala “strategia dla tenscion”, ne n’ëssa la Talia nia cunzedù la autonomia, bele mpermetuda cun la “Acurdanza de Paris” dl 1946, y meneda “ad absurdum”, sfurzan su la Region cun maiuranza taliana.

Valutazions de testemonesc de chëi ani

Testemonesc de chëi ani, persunaliteies dla vita publica y politicri da śën ruva, te si maiuranza, feter ala medema cuntlujions:

Anthony Evelyn Alcock
Storich y espert sun Südtirol, prufessëur dla New University of Ulster.

„Scebën che la politica di Guvierns talians per Südtirol fova ti ani cincanta dl secul passà segura y costanta, strenjan ite la mendranza südtiroleja, per scunjaré l pericul che univa da chësta per la populazion taliana dla Provinzia y per la segurëza dl Stat, à la bombes dla nuet dl Cuer de Gejù fruzà su chësta politica.” ^[9]

Gerd Bacher (1925-2015)
Jurnalist, Ntendënt generel dl Radio de Österreich (ORF), BAS-ativist de Österreich dal scumenciamënt.

„I atentac cun bombes a sud dl Prëner à fat te puecia enes chëla fazion che dejeneies de politica fata cun muderazion per Südtirol ne n’à nia abù. La minonga publica dl mond se rënd śën cont dl problem. Nia i argumënc conta, nia l tort scassa su, nia la cossa drëta devënta dejidere. I mesuns dla muderazion, pazienza y dl fundamënt va sot tla vita politica da uni di nchina che l tumbl spierd duc y i fej pensé do. Te n colp ie la marueia granda: ajache cie che l ie suzedú, ie cunseguënza de n svilup jit inant per dis y ani.” ^[10]

 „L ie segur che l ‘Paket’ y la situazion da śën di südtirolesc ne fossa nia unida a se l dé zënza la ntraunides de chëi ani. ” ^[11] 

Luis Durnwalder
La minonga de dut. Luis Durnwalder, dal 1989 nchin al 2014 Sëurastant de Südtirol, sun chësc argumënt vën repurteda nsci tla zaita da uni di “Dolomiten” di 18 de fauré 2002:

„Per mantenì la Heimat … muessel unì cumbatù di per di … dijova l Sëurastant. L ne te vën scincà nia, n muessa viver chësc pensier y se mpenië per chësc. Nce ti ani sessanta dl secul passà fovel persones che ova chësta idea (la idea de lidëza de Andreas Hofer). Per la situazion da śën te Südtirol pudons ti vester recunescënc a d’ëi, à dit l Sëurastant.” ^[12]

Y l “Tiroler Anzeiger” di 2 de auril 2005 reporta la paroles de Luis Durnwalders n ucajion dla festa di 60 ani dla SVP nsci: „… l sustëni de Österreich y l mpëni di cumbatënc per la lidëza à muet la tratatives per na autoaministrazion, na autonomia, ulache n à pudù ruvé a na soluzion te tan curt tëmp.” ^[13] 

Do che la “Südtiroler Volkspartei” (SVP) ova dat pro tl Cunsëi provinziel de auril dl 2009 na dumanda dla “Süd-Tiroler Freiheit”, ulache l univa pertendù la grazia per i ex cumbatënc per la lidëza de Südtirol, defendova l Sëurastant Durnwalder y l Assessëur Berger (tramedoi SVP) sun na cunferënza stampa si scumenciadiva:

„Che i se ova falà adurvan de auril la definizion ‘Freiheitskämpfer’ ” ne se lasciova l Sëurastant Durnwalder y l assessëur Berger nia tré dant: „L ne me mueia nia. Nce Garibaldi fova per n valguni n eroe y per d’autri nia. Uniun dëssa pensé cie che l miena”, nsci Durnwalder. Mo plu tler fova Berger: „Sce l à da nfé cun nosc südtirolesc ne me dëudi nia per la parola ‘Freiheitskämpfer’ ”. ^[14] 

Felix Ermacora (1923-1995)
Ex prufessëur de Università dl dërt publich y aministratif tla Università de Viena, espert de dërt internazionel, cumëmber dla cumiscion europeica per i dërc umans y dla cumiscion dla UN sun i dërc umans, reladëur dla UN, cunselier dl Nationalrat, deputat dl Parlamënt de Österreich, diretëur dl “Ludwig- Boltzmann-Institut” per dërc dla persona, autëur de opres standard sun dërt internazionel, costituzionel y storich.

„D’instà dl 1961 fovel ruvà leprò n elemënt nuef tla cuestion de Südtirol. La resistënza urganiseda y sistematica contra l pudëi dl Stat, cun l fin de bater tres la autodeterminazion. ^[15] 

Permò chësta resistënza ova purtà pro che l mond ova descedà ora l nteres per la cuestion de Südtirol.”

Bruno Hosp
Sota Magnago secreter dla SVP, per de plu ani Assessëur provinziel per la cultura, maior y cumandant dl Südtiroler Schützenbund, stat ambolt dl chemun de Renon.

„Chëi che à fat pea i tëmps turbulënc y pesoc de chëi ani ne dubitea nia che i ativisć di ani 60 dl secul passà à dat cun si mpëni y si sacrifizies n cuntribut essenziel per arjonjer na autonomia nueva, qualitativamënter miëura per Südtirol. ” ^[16] 

Peter Jankowitsch
Diplomat de Österreich, sëurastant dl cabinet dl canzelier federel-Bundeskanzler dut. Bruno Kreisky y Minister per i stac fulestieres.

 “Zënza atentac deguna cumiscion di 19.” ^[17] 

Rudolf Lill
Storich tudësch, prufessëur y a cë dla “Forschungsstelle Widerstand gegen den Nationalsozialismus im deutschen Südwesten” dla Università de Karlsruhe y secreter generel da dant dl Zënter tudësch-talian Villa Vigoni.

„Chësta soluzion (dl “Südtirol-problem”) ie unida nce a se l dé de gra ai ativisć che à fat atentac ti ani 60 dl secul passà. Te dut l pruzes de democratisazion ova i atentac na fazion positiva. Cun chësta azions ti univel mustrà te na maniera tlera a chëi che ova da ndì tla Talia, che cun n spirt fascist y cun la ideies de talianisazion ne pudovel nia unì abinà na soluzion per l ‘Südtirol-problem’. I atentac à purtà pro te na maniera tlera a chësc pruzes de mudé idea y de democratisazion.” ^[18] 

Silvius Magnago (1914-2010)
Per truep ani Sëurastant de Südtirol y Presidënt dla Südtiroler Volkspartei.

„I atentac da ntlëuta y i pruzesc daldò toca, coche truep d’auter, pra la storia de Südtirol de do la viera y ie n cuntribut de valuta per chësta storia y per la arjonta de na miëura autonomia. N muessa cunstaté che la Talia ne dajova nia pro che l fova l ‘Südtirol-problem’ y teniva dur sun la pusizion che la mesures ududes dant dala ‘Acurdanza de Paris’ fova bele unì metudes n droa y ne n’ulova nia jì ite, ora de ancuntedes zënza resultat, te tratatives cuncretes.” ^[19] 

 „Che l fova unì metù su la cumiscion di 19, chësc ie dessegur unì a se l dé do che l fova suzedù chisc fac y l fej mel a messëi udëi che Stac, coche suvënz sun chësc mond, se muev permò do che l ie unì fat viulënza, mpede se cruzië per tëmp de fé si duvier tl respet dla cumpetënzes y di duvieres democratics.” ^[20] 

FF-Magazin: „À pa i atentac juà?”
Magnago: „Ie ne dé nia na interpretazion. Chësta minonga possa uniun se fé, do che é detlarà coche y canche la cumiscion di 19 ie unida a se l dé.”
FF-Magazin: „Pona fossel śën l mumënt, de rengrazië chëi che à fat i atentac.”
Magnago: „Sce tole ca la tratatives Magnago-Scelba, pona possen i rengrazië. Te uni cajo plu rengrazië che nia rengrazië.” ^[21] 

Ennio Maninga (1904-1977)
Sostitut Publich Minister Generel.

„Nce a livel internazionel ie la Talia, cun la ressoluzions dla UNO, metuda tresora sota druch, y chësc pudëssa ruvé tan inant che l Stat dà do. Pudessans ruvé a n pont ulache la Talia dij: Assé de vitimes umanes, scioldi, material, sanch y legrimes. Tulëve Südtirol y lascënes n pesc!” ^[22] 

Harald Ofner
Aucat, deputat tl Parlamënt de Österreich, Minister dla giustizia da dant.

„I sacrifizies di südtirolesc dan n valgun dejeneies ne fova nia mé sëni de snait, ma i fova nce sënies de n suzes. Chësc ne daussons nia se lascé tò. Chëi che ti cëla ala statistica possa udëi che do la ‘Nuet di Fuesc’ ne n’ova la jënt nia plu tëma de jì sot. Ie sé che truep duel ie restà, ma na mudazion dla situazion, y dut chël che ie unì do, ons abù do la ‘Nuet di Fuesc’.” ^[23] 

Franz Pahl
Secreter y vizepresidënt dla Junge Generation tla Südtiroler Volkspartei (SVP). Cunselier provinziel y regionel, assessëur regionel, presidënt dl Cunsëi regionel dla Region Trentin-Südtirol.

„L ie bën tant che segur che l ne fossa da pert taliana nia stat la despunibltà de fé tratatives, zënza chësta batalia per la lidëza che à purtà al ‘Paket’.” ^[24] 

 „Nce i reprejentanc plu auc dla Volkspartei ne schiva nia de dì che nosta autonomia ne n’ie  nia mé unida a se l dé y deventeda realtà cun l mpëni tla tratatives, ma nce te na maniera determinënta cun l druch dl dinamit. Storics dl daunì meterà chësc fat ti libri de storia….” ^[25] 

Elmar Pichler-Rolle
Presidënt da dant dla SVP

„Ie vëighe ite drët che n ti mostre respet a chisc uemes”, nsci Pichler-Rolle.

„I uemes dlongia a Sepp Kerschbaumer à dat”, nsci Pichler-Rolle, „n cuntribut dezisif che nosc Südtirol ie ncuei nsci. ” ^[26] 

Ernst Trost (1933-2015)
Storich, columnist y redatëur dla “Kronen Zeitung” de Österreich.

„Nchin che l ne n’ie nia tumà i prim pei dla letrisc, ne fovel per i talians degun ‘Südtirol-problem’. Ëi se refudova de traté sun l destin dla “mendranza plu cuntënta dl’Europa” coche ëi dijova. Ntant se à mudà truep te Südtirol. Dai talians iel unì marciadà ca truepa cunzescions y la posizion di südtirolesc ie dassënn miureda. Al scumenciamënt fova tlo uemes coche Kerschbaumer, Amplatz y Klotz. Zënza atentac ne n’ëssa i talians mei dat do.” ^[27] 

Karl Zeller
Giurist, senator dla SVP da dant tl Parlamënt talian, deputat tl Parlamënt talian

„Nce l deputat Zeller udova i atentac di ativisć coche n mesun per crì n’autra streda per arjonjer la despunibltà de traté da pert dl Stat talian.” ^[28] 

Luis Zingerle
Cunselier provinziel dla SVP, presidënt dl Cunsëi regionel dl Trentin-Südtirol da dant y vizecumandant dl Südtiroler Schützenbund.

„Franz Höfler y i cumbatënc per la lidëza di ani cincanta y sessanta dl secul passà se à batù per fé udëi al mond la ngiustizia tl Tirol (Südtirol)”, miena Zingerle. I cumbatënc per la lidëza à fat per nosta Heimat „n bon y gran servisc che jiva de bujën y si mpëni y sacrifizies à dat n cuntribut fundamentel per giaurì la streda al Segondo Statut de autonomia che i tirolesc a sud dl Prëner ruve ora da na gran stauscia.” ^[29] 

Friedl Volgger (1914-1997)
Cumbatënt per la lidëza de Südtirol, jurnalist y cumëmber dl Parlamënt, persunalità de mpurtanza per la autonomia de Südtirol.

„Aldò de mi valutazion persunela ie la ‘Nuet di Fuesc’, la dumënia dl Cuer de Gejù dl 1961 stata, l scumenciamënt de na politica nueva per Südtirol. Roma ova tëut finalmënter la dezijion de ti dé l drë pëis al problem. Zënza i atentac ne n’ëssa l Guviern mei metù su na cumiscion che ova la ncëria de studië la problematica de Südtirol sota duc si aspec y de ti fé prupostes al guviern. I lëures dla cumiscion, aldò de si cumpëida tlameda cumiscion di 19, ie stac scumenciamënt y fundamënta per l Statut de autonomia nuef. Sepp Kerschbaumer, che ie mort tl 1964 te perjon, y si cumpanies à dat n cuntribut fundamentel per la arjonta dla autonomia. ^[30] 

Jonta provinziela de Südtirol
„La cumiscion di 19 ie da mëter nce tl cuntest cun la ‘Nuet di Fuesc’, canche desëines de pei dla lectrisc ie unii fac sauté tl aier. I atentac, pra chëi che n à cialà de stravardé vites de persones, descëida l nteres dl’Europa per Südtirol, y de chësc à da tenì cont la Talia. ” ^[31]